agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-09 | [This text should be read in romana] | Submited by Ratacitorul albastru
Aș vrea să am pământul și marea-n jumătate,
De mine să asculte corăbii și armate, De voi clipi cu ochiul, cu mâna semn de-oi face, Să-și miște răsăritul popoarelor încoace; Sălbatecele oarde să curgă râuri-râuri, Din codrii răscolite, stârnite din pustiuri; Ca undele de fluviu urmeze-ale lor scuturi, Întunece-se-n zare pierdutele-nceputuri, Un râu de scânteiare lucească lănci și săbii, Iar marea se-nspăimânte de negrele-mi corăbii. Astfel război porni-voi. Voi arunca încalte O jumătate-a lumii asupra celeilalte, Privească-m-atunci preoți-un monstru ce se-nchină, Când oardele-i barbare duc moarte și ruină. Ruga-mă-voi cu mâna uscată ținând strana, Deasupra mea cu-ntinse aripi va sta Satana; Cu tronul meu voi pune alăturea sicriul, Când goatele-mi în lume ar tot mări pustiul, Să simt că nu se poate un Dumnezeu să-mi ierte Cetățile în flăcări și țările deșerte... Astfel doar aș preface durerea-mi fără nume, Dezbinul meu din suflet într-un dezbin de lume Si tot ce-ncântă ochii cu mii de frumuseți, Tot ce pământul are și marea mai de preț, Grămezi să steie toate la mine în comori. Alăturea cu ele să trec nepăsatori, Simțindu-mă în mine stăpân al lumii-ntregi, Un zeu în omenire, un soare între regi Și raze să reverse din frunte-a mea coroană... Să-ngenunchez nainte-ți așa ca la icoană Și descriindu-ți toată puterea fără seamă Să-ți zic : - Ia-le pe toate, dar și pe mine ia-mă! Nu mă iubi! Ca robul să fiu pe lângă tine, De-i trece, -n jos pleca-voi a ochilor lumine, Dezmoștenit de toate, la viață abdicând, Să nu-mi rămână-n minte decât un singur gând : C-am aruncat un sceptru, cu dânsul lumea-ntreagă, Înamorați de tine, rămână ochii-mi triști Și vecinic urmăreasca cum, marmură, te miști. În veci dup-a ta umbră eu brațele să-ntind, De-al genei tale tremur nădejdea să mi-o prind, Să-mi razim a mea frunte de zidurile goale, Atinse de-umbra dulce a frumuseții tale. 1882
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy