Da, sunt româncă, uite, nu mi-e jenă
Am sângele cum spuneți voi, fierbinte
Dracula doarme-aci, la mine-n venă
Și-n oase port romane-așezăminte.

Eu chiar de tac vorbesc cu voi într-una
Atâtea mii de ani îmi sunt înscrise
Pe pielea mea, încât întotdeauna
Cuvintele-mi apar ca uși deschise.

Iar mâna mea în veci nu sta-va-ntinsă
La pâinea voastră, aruncată-n silă
Chiar dacă steaua mea demult e stinsă
Mă torn mai bine-n lut decât în milă.