Am ieșit pe câmpul cu flori
Să-mi pierd părerile de rău,
Dar vântul mi-a trezit fiori
Și-am resimțit sărutul tău.
Atâta patimă am strâns
Din mângâierea vântului,
Că ziua-ntreaga eu am plâns,
Dorind să dau pustiului,
Tot ce-am simțit în mine ieri.
Să uit și patimi și iubiri
Și să recad în lungi tăceri,
Fără dureri, fără simțiri.