A înălbit din nou pe șesuri; viscol
E înălțare surdă de cristale
Eternul cânt de iarnă umple munții
Pe tine eu te caut
De cât timp? Unde te-ai ascuns
Până acum,
În ce curcubee croșetate fatidic
De sărutările vulcanice ?
În noapte corbii zbor în stoluri dese
Și duhuri strâmbe-și caută sălașuri
Nedumerite-s dansurile de tufișuri
Pe tine eu te caut
Ne cunoaștem. Acelorași milenii
Aparținem.
Ca două salturi în verdele obscur
Al dimineților înveselite de lumină.