Ehei!...De cand am murit, nici nu mai stiu unde-mi este mormantul.
Fosnesc pe langa mine umbre de ganduri,
imi suna in sange tambalul strident
al ultimelor bacanale sfarsite in suier de tren,
m-am rezemat de acest zid
si mi-e bine in amortirea mea,
ascunsu-mi-am ghearele de strigoi
si giulgiul tarat prin lumina.
Ehei!...De cand am murit, nici nu mai stiu unde-mi este mormantul...

Calaule, o sa doara?.
.. Calaule, de ce m-ai mintit?!?