mi se pare
că ești tot mai trist
ori toamna asta nurlie
cade tot mai căprui peste mine

lasă-mă să-ți scrijelesc cu unghiile
tristețile
atunci când mi-e sete de ploile tale
să scriu pe ele gândurile mele copac
pe care nu le vei culege niciodată

lasă-mă să-ți ating cu tâmpla
răsăritul
atunci când mi-e foame de lumina ta
să flutur în zare absurde chemări
pe care nu le vei desluși niciodată

lasă-mă să-ți deschei cu albastru
mirările
atunci când mi-e dor de privirile tale
să ridic pe ele poduri de întrebări
peste care nu vei păși niciodată

mi se pare
că ești tot mai trist
ori umbletul meu haihui
zdrențuiește impecabil timpul

azi am chef să te întâlnesc bărbat
nu-i așa
că îmi vei spune
încotro
să apuc