Ai coborî dintr-un tren
numai pentru că ochii-ți se-ncrucișează
cu-o fată? Ai ieși din fluviul clipelor
cuminți ca să cauți / cântând?
Abandonând totul precum o furnică
ce s-ar hotărî să devină greiere
și-ar părăsi totul, furând
propriei eternități, o clipită;

după care, poate, nu te-ai mai putea întoarce
nicicând?!


Gesturile mari sunt atât de mici
câteodată. La marginea drumului
însă câte-o floare rumenește, -așteptând.
Riști? E, poate,
ispită curată. Poate,
ceea ce dintotdeaùna cați
pe Pământ.