am obosit dimineață de dimineață
să trag peste vise carnea asta ca un trup de bărbat fără aripi
cu sexul pulsând vast spre celălalt capăt al lumii și aurore boreale
la polul nord am scrie cu graffiti pe lună L + F = LOVE aici
centaurii ridică spre cer copitele ținând în plete soarele azi va fi cald
centrul universului va purta rochia aceea roșie și scurtă de mătase
din care seara va deșira apusul peste contururile orașului
visând goliciunea iconoclastă a unei femei întotdeauna intuite
eu voi scoate pieptului toate inimile voi jongla cu ele ca un circar
și stând în cap îți voi oferi una pe o farfuriuță uite e roșie uite e măr
uite e culeasă din copacul ce crește până la al nouălea cer și descrește
până la picioarele tale desculțe de orice urmă de existență
știu că e târziu dar parcă
eu aș fi totuși încântat să fac heart-jumping
din vârful genelor tale în restul universului