Privește-mă în ochi,
și mă înalță,
pe culmile zărilor,
pierdute în abisul irisului de cleștar.
Scaldă-mă,
în laguna lor albastră.
Cu stele din surâsul tău,
mă învelește.
Întinde-ți degetele răsfirate
prin părul meu,
și adu-mi răcoarea
despletită,
peste umărul tău.
Þine-mi tăcerea ascunsă,
în murmur de foi ruginii,
să le călcăm cu piciorul,
în liniștea înserării târzii.
Sublimă clipă
a eternității,
ignoră timpul care trece,
oprește-te pe loc,
sau……….,
ia-ne cu tine!




1 februarie 2008