Copilul meu dansează la doar un an.
Simte ritmul muzicii și mă privește șăgalnic
mă instigă la dans mă cheamă cu ochii
își dezvăluie gropița printre cei opt dințișori de lapte
abia iviți
pe buze roz de fragă ascunde tainele universului
și topește inimi ca un fierar iscusit.
Cu un singur zâmbet te trimite printre roze dalbe
cu doar un scâncet te scoate din pantofi
și te pune pe jarul încins.
Întinde mânuțe se agață de tine de obiecte
până devii dependent de fiecare gest
ce anunță un semn, o victorie, ceva...

Secundele mor pe chipul umbrit de gene dese
Timpul se naște din nou pe buze proaspăt
ca după o ploaie de vară-
după un ceas de odihnă.
Orologiul te anunță sfârșitul unei alte zile
Închizi ochii inevitabil rememorând
ca un clișeu noile realizări năzbâtii
de copil. Aștepți noaptea ca pe o izbăvire
de păcate, secunde de liniște
un hău se cască
peste timp.

Dimineața te readuce în pantofi captiv
În mânuțele întinse spre tine
Între două priviri de jar
Între două buze de fragă
Între fragmente de timp...