cine suntem cu adevărat...
să ne răspundă oglinzile, să ne interpretăm visele
să ne citim în palme
să ne oprim la marginea apelor
să ne confesăm prietenilor imaginari

să călătorim departe
departe de orice urmă de-ndoială
să admirăm orizontul
să privim în prăpastia
înfometării

în acest timp cu defrișări masive de memorie
cu umbre păgubitoare și prejudecăți
în acest timp cu ipotecă pe trup
și datorie pe suflet
cuvântul, da, cuvântul
umblă cu ferocitate prin lume
scăpat din lesa divinei tragedii