Orasul în cadril de mucava
Traia, înfricosat, la cinema,
Iar strazile duceau poveri de soapte
Doar între pauze. La cinci si sapte.
ÃŽn piata cu celebru nume svab
Crestea, pâna la cer, un baobab
Cu frunte cât o casa, cu bodegi
Si trenuri de sidef iutind prin crengi.
Cu gari albastre-n care stam zâmbind
La stravezii pahare cu absint
Si povesteam din viata, si râdeam
De pestii care ne priveau din geam,
ÃŽn seara-aceea-n care nori duiosi
Au oglindit latraturi si cocosi
Si medici de zapezi cu nume svab
Zacând lânga bolnavi, în baobab.