a închis ochii
iar burta-i oscilează ca
urma unui val pe nisip

mâine nu există deocamdată

poate săptămâna viitoare
îmi găsesc ceva de lucru
și scap puțin de plictiseala
asta adoleșcentină

capu-i greu îmi amintește
de mine; chiar în cele
mai simple situații
tata zicea să le duc pe
terenul de atletism
mama nu zicea nimic
iar bunica avea o
concepție creștino-diavolească
de mă speria

toți se refereau la altceva
eu mă refer la poezie, adică
nici la momentele propriu zise
nici la momentele de după, despre
care defapt scriu
ci la momentul culminant când
incertitudinea e plasmă ușoară