Eu nu vreu sfinte flori sa mai culeg
Si nici nu pot tacerea a o'nfige
In locul dulcelui renume bleg
De saltimbanc pe catalige

Curand din cupa voastra o sa beu
Aievea fi-va saltimbancu'n vise
As vrea! Zau!Jur! sa nu mai vreu
Sadic blestem in giulgiu de caise.

Un ultim vis mai are saltimbancul
Altar-i ranjet,templul coltul gurii,
Musteste'un dor s-alerge in adancul
Salbatic pantec al padurii.

Cuprins fi-va iubind in vis-ui bland?
Frivol fior strapuns ii va fi gura,
Muscand din buze, coapse. pana cand?
Cand il va parasi arsura?

Cand poate lantul care-i leaga-n vis,
Piciorul,inlemnit,aproape rupt-n asta,
Planeta a florilor de tinichea cuprins,
Va fi de stransnica,parjoala si napasta.

Atunci supliciul visului n-o sa-l ascult
Iar mastile ce le purtam vor fi doar doua
Oh! Bietul saltimbanc el va fi mort demult.
O masca pentru el, cealalta noua.