de multe ori treceam prin locul ăla
fără să îmi dau seama – un fel de rendez-vous cu respirația înghețată
printre gropi ce înghit fantastic
trupuri anchilozate și gândaci cu picioare lungi și subțiri

mâna florăresei rămâne suspendată între două gânduri
- o mostră de abur în eprubetă
pașii mei pendulează între găuri negre
iar în oglinda retrovizoare se reflectă un altul
pe care l-ai proiectat în visele tale vinovate

36 de secunde până se închid toate ușile
vei fi prinsă acolo într-o plasă de fluturi
mâna mea întinsă ca o iluzie îți pipăie pentru ultima oară
colțul rochiei
cuvintele sunt strivite sub anvelope sport
trupul tău e un atelier de invenții
cu indicații în japoneză