visez
somnul îmi castrează simțurile
învelindu-mă în
mistificări grosolane
ale unei guri înecate
în propria ei vulgaritate

buzele sale mă forțează să le sărut
iar niște călcâie ale lui ahile
îmi cresc pe cord ca o excrescență
puroindu-mi adrenalină în vene
când realizez că gura este de fapt a ta

iisuși
purtând pampers
plâng in cărucioarele lor
designed by dolce and gabbana
ei sunt viitorul nostru
unul ar putea să fie
al meu și al tău
deși refuzăm amandoi ipoteza

nu vrei martiri ai iubirii noastre
botezați în bere
cum nici eu nu te vreau
născându-mi pietre de mormânt

nu mai știm să facem sex
nici dragoste
ne unește doar letargia
în timpul căreia îmi pun doliu
în loc de prezervativ
iar maica domnului
întemnițată într-o ramă deasupra patului
ne privește bănuitoare
și se întreabă cine dracu' ne credem
de plantăm semințe închipuite
fără să o legăm la ochi

visez
iar tu ești departe
pictezi capela sixtină în fiecare club
cu fiecare bărbat care îți oferă un gin
și când mă voi trezi
voi rămâne tot cu cearcănele
semi-imersiunii tale
prin buzunarele și nopțile mele pierdute