rotițe zimțate ale marelui ceas
gardianul-din celula vecină
risipea
pe un perete invizibil de chirpici

încolo și-n coace
fugeau speriați
boșimanii
subraț duceau câte o tăbliță de lemn
pe care degetul piramidei a desenat meridianul-
acesta separă marea de uscat
oile de capre
trezind ochiul infernului

înainte de a se deschide ecluza
un val de neliniști
s-a ridicat din adâncul singurătății
pe ramuri înmugureau fluturi de noapte
fântânile zamisleau lilieci
zumzetul producea prăbușiri
femeile se luptau în noroi
motocicliștii săreau în mijlocul focului
pe ecranul g.p.s.-ului visul celuilalt era urmărit
pas cu pas

spectacolele de striptease transformau frumusețea
în licoare bahică adormitoare

în casa cu pereții de sticlă nu mai rămăsese nicio dorință
în picioare
eu abia mă urcasem în dud

*
pentru o vreme
priveam printre rădăcinile mangrovelor
răsăritul stelelor
și rotițe