Nu te căutam,
pentru că nu știam cum exiști...

dar aș fi vrut să te găsesc,
pentru că purtam în gând un contur al tău.

Nu-mi era inima frunză,
nu, nici urmă de crâng in pustiul din mine...

doar un vânt jucăuș prin nisip construindu-mi castele,
și, câteodată, un cuntur.