Noi, doi copaci
Lumea-i pădure!

Apropie-ți creanga iubito de creanga mea
Să le cuprindem îndată
Înfruntând vremuri grele cu ploi si furtuni
Alegându-ne singuri o soartă.

Murmură-ți frunza, iubito, la creștetul meu
Și voi murmura și eu, știi prea bine
Refrene erotice de semizeu
Lunecând către pantă, spre tine.

Sărutul copacilor vreau să îl gust
Numai alături de tine
Nici cețuri, ninsori sau ploi ce s-au scurs
Nimic nu mă poate reține.

Sărutul l-am dat...
Dar ce păcat este toamnă
Frunzele cad...
Mă cuprinde o teamă
Din hibernare voi mai înmuguri?
Crengile tale să le cuprind aș voi!
Crengile tale să le cuprind aș voi!

Noi, doi copaci
Lumea-i pădure!