Una din viziunile epurând un viitor
Atins de migrene, eriteme, pulsând aleator
Zile fortuite în matrița unui vizionar distins,
Îmi arată în hologramele ideilor electrice, aprins
Un oraș suspendat în aer mișcându-se ca un ins
Purificat de balastul existențial, de ideal atins.

Întoarsă din viitorul cu conexiuni transcendentale
În prezentul creat de procese și doctrine mentale,
Viziunea circulă de la unul la altul prin ochii lumii,
Însă o decojesc de simboluri funeste doar nebunii,
Căci oamenii raționali o modelează în forme transparente,
Prin care se vede optimismul cum urcă în viitor prin fibre rezistente.

Viziunea călătorește în trecut, atinge primordialul,
Se depune peste punctul zero, așa cum valul linge malul,
Se extinde asimptotic, absorbind energie imensă
De natură temporală, ca o privire divină, intensă,
Și revine în spiritul propriu, unde mi se destăinuie :
Viața își face din timp corifeu și peste nefiind dăinuie.