Învățasem să mă îmbăt din cuvinte.

Stăteam nopți nesfârșite jucându-mă
Cu a lor oseminte.

Degustam parfumul literelor…
Vinuri rar întâlnite!

Pentru a nu mă despărți de ele curând,
Eram nevoit să-mi spăl ochii cu râuri și ploi.

Mă lăsam bătut de stele căzătoare,
De vânturi și de nenumăratele gânduri.

Alteori am făcut jurăminte. Am mințit.
Mă imaginam luntraș ce trecea morții
Prin Ființă-nainte.

Când crăpa firul ierbii
Număram cozi de comete.

Cred că am devenit dependent de cuvinte!

Pot dormi numai când le știu curgând
Intestine prin minte.