urmăream silueta cunoscută
în jurul căreia orbitau pungi
printre mesele geroase de beton
cu caș de oaie, grămezi de paprika
lăzi de gogoșari din import

nu mă ducea niciodată gândul la mâncare
în fețele ridate vedeam o acceptare
de voiog a vremii și un dor părintesc
în privirea ce se despărțea de picioicii
așezați în plasă

moșneagul cu barbă de gazon nu-și chema clienții
dormea cu ochii erodați deschiși, curgea
ca-ntr-un fotoliu
și pufosul fum
se temea să-l sufle prea tare
de la el lua mama pere
așa dulci și moi că derutau albine
și nu țin minte să fi mâncat
vreuna căzută
poate le algea tata

mai lângă chioșcul steril de ziare
femeia pe care se vedea că născuse trei copii
se ștergea de șorț țărănește, iubea
pământul cu unghiile
părul prins cu clișee albastre
hai ia-le pe toate să mă pot duce acasă
cum să-ți imaginezi acasă la tricoul gri
pătat cu pătrunjel
acasă la gura rujată-ncălzită
la fiteu

bărbatul cu castraveți ce părea soțul
tuturor domnișoarelor ce treceau
și plecau, și-și aducea mereu aminte
să-și urle castraveții
...ca o doină de cioban
singur printre oi

murdăria de pe ghete mirosea a plastic
medieval
o pirandă vindea țigări lângă
cea mai noroioasă baltă
îmi ziceam că se zicea că nimeni
n-a văzut-o vreodată fumând
nici de-al dracului vorbea în hohote
scuipându-și gălbeneala dinților
aoi își aranja slăninoasă
țâțele pline cu apă de ploaie

bătrânica vindea ouă
și nu părea tristă că-și vinde ouăle
parcă mai n-am întrebat-o a cui sunt ouăle
ochelarii o mamificau

alerg puțin să ajung mâinile
ocupate ale mamei
nu mă grăbeam, lumina stătea
și pe sub bretonul copilăresc pictam