Cineva deschide o ușă.
Ușa scârțâie,întunericul așteaptă.
Văd doar ce mi se arată:
fantoma ce mă bântuie
m-a confundat cu altcineva.

Am murit atunci.

M-am trezit cumva
cu niște parinți noi;
poate din cauza jucăriilor de pluș
nu știu.

E greu să treci prin viață
fără să verși câteva lacrimi.