mi-am plimbat nepăsarea
pe străzile pline de cioburi
dezordonate în șifonierele din stânca aridă
a unei femei ce detestă patinajul

mi-am aruncat o parte din simțire
în ghetele scorojite de sarea măruntă
din pumnul pregătit să arunce
pucul și crosa bandajată cu rânjete

mi-am căutat sub plapuma de gheață
un șiret înnodat de adormire
ca artificiul umed din dreptul ferestrei
uitată deschisă ca aorta ninsorilor ce plâng

mi-am adunat patinele ruginite
într-un ștergar din rucsacul cu boarfe
ce-s apretate și scrobite cu cenușă
de pe tăpșanul sobei dărăpănate destul

am apucat să plec pe seară
adulmecând miros de patinoar deschis
de libertatea unui fulg de nea
ce cade și rămâne-n vis.