Am aprins o lumânare
La mormânt, lângă un brad,
Pe lespezi fără culoare
Lacrimile mele cad.

Cad tăcute, curg fierbinți,
Cad din trandafiri petale,
Râu de dor către părinți
Se strecoară pe sub dale.

Cu a gândului făclie
Am aprins dragi amintiri,
În secunda de vecie
Am strâns tainice iubiri.

Prin brad cântă păsărele,
Peste cimitir e nor,
Nu zăresc cerul cu stele,
Nici raiul părinților.

De sus suflete veghează,
Simt căldură... ce mister!
În ziua de Bobotează
Gerul rămâne stingher.

Un înger cu lira-n mână,
În al vântului ecou
Cântec drag șoptit îngână,
Printre ramuri, la cavou.

Vine luna, norii pleacă,
Lângă înger cânt colind,
De durere să îmi treacă
Crucea-n brațe o cuprind.