îmi mărește dependența
mi se face foame brusc, mă uit din 5 în 5 minute la ceas
fac tot posibilul ca mâinile noastre să se atingă
te privesc din toate unghiurile să pot face o schemă mentală
a tuturor gesturilor și ticurilor
am unele obsesii numai în prejma ta
mi se denaturează personalitatea
nu îmi cresc aripi, nu mă îngraș subit
ci pur și simplu nu mai focalizez realitatea

nu știu unde se termină iubirea

poate că într-un cimitir, poate că în dreptul scării de bloc

celulele noastre se recunosc între ele independent,
au un dans al lor propriu, o subtilitate care se poate explica doar
prin formule matematice complicate de care oricum nimănui nu-i pasă
exact ca atunci când ai dansat și nu te mai recunoșteam

pur și simplu trupul tău mă păcălea
lua altă formă, modela o altă femeie
total necunoscută mie
am avut un șoc câteva minute, nu înțelegeam de ce nu mai emit același cod al iubirii
nu mai receptam corect, trecuse pe o frecvență mai înaltă
am multe de învâțat în dragoste
nu e nicidecum ca la război
e o lecție zilnică în care înveți că iubita ta are multe forme

multe formule magice pe care
trebuie să înveți să le rostești cu accentul potrivit