Am dat multor oameni
flori
de-atâtea ori...
și erau frumoase, nu glumă!
Și i-am făcut să zâmbească
Și mi-au mulțumit pentru ele.

Durerile mele
nimeni nu le vede.
Frumoasele crizanteme
ce-mi plac atât de mult
nu mi le oferă nimeni!

Singur străbat lumea!
lumea prietenilor,
a familiei,
a doctorilor,
Singur îmi cânt serenade
seara
și plâng după ce le ascult.
Singur sunt de-atâtea ori
și singur
îmi dăruiesc flori.