Când te-am văzut, o crisalidă
Purtam în suflet, un cocon,
N-aveam nici cheie să deschidă,
Iar vraja'n cântec, n'avea ton.

Din vânt și pană de erete
Mi-ai scris descântul, care, azi
A spart blestemul din pecete
Și te-a făcut, timid să arzi

Cu mine-n aripa pereche,
Noi, două vise puse'n foc.
Mi-ai dăruit, pentru ureche,
Cercei de vrajă din ghioc.

Azi pâlpâim în doi, de-odată,
Și timpul, parcă, s'a oprit
În insectarul care-odată
Nimfe de dor a plămădit.