Din copacul plin cu stele
Am cules una din ele
Să o pun pe-a noastră cale
Să nu rătăcim la vale.

Să nu treacă veșnicia,
Să ne-nvie alchimia,
Munți să trecem fără teamă,
Marea să ne fie calmă.

Șarpele deschidă gura,
Foc să nască-n el Natura,
Trandafiri să înflorească
Pe crucea dumnezeiască.

Demonii din noi dispară,
Lumina să reapară,
Conștiința, ca o floare,
Să se nască iar sub soare.

Sabia de foc distrugă
Toate umbrele prin rugă,
Visele să nu mai fie
Decât viață-n veșnicie.

Din iubirea fară pată
Să ne naștem incă-o dată,
În eternul fară nume
Ce domnește peste lume.