aburi de negru
își unduiesc trupurile volatile
afară din ceașca mea toxică,
se înalța ,se pierd
murit-au suflete de cafea

tutunul canibal
își evaporă duhoarea candidă în universuri,
suflete dese și poroase
elevare spre cer în vortexuri amețite

doamna mea se destinde
în halatu-i negru mortuar
se evaporă,
sufletele unei femei se pierd
prin pori-i perfecți ceramici,
suflete îmbibate de melisă și rozmarin
suflete dkny

sorb cafeaua și inspir
plamânii mei erup
suflete de cafea
dizloc maxilarul-mi toxicoman
în filtrul bălit
trag în creier aer nicotinizat
devorez doamna ,
raiul aburilor de damă
suflete de damă

zeitate păgână a plăcerii,
devin
raiul organic al cafeinei ,nicotinei ,aromei
deși la rându-mi am să-mi plătesc raiul
sorb,inspir,devorez