Alchimia iubirii

Era la școală '‘ntr-o vară,
Acolo te-am întâlnit prima oară.
În pauza mare, îți amintești?!
Ne aruncam priviri ștrengărești.

Am mers la munte, la mare și-n lume am mers,
Însă prin parcuri ne plimbam cel mai des,
Iar inima către tine îmi da ghes.
Îmi arătam dragostea pentru tine, în vers.

Eram doi copii, exuberanți și vii,
Indrăgostiți nebunește unul de altul.
Ziua părea mult prea scurtă, pe fugă,
Iar despărțirea de-o noapte, prea lungă.

Mai ascultăm și acum; în cinci ce-i drept,
Zbaterea valului, vară de vară,
Pe plaja unde ne-am sărutat prima oară,
Îmbujorați și de căldura de afară.

E alchimia iubirii de poți,
Clipa s-o trăiești toată viața,
Apoi să faci drumu' 'napoi
Și viața s-o trăiești, într-o clipă.