Stau în genunchi pe umerii ploii
Te ating cu o umbră de apă,
Să înțelegi durerea nevoii
Când durerea mă arde sub pleoapă.

Pândesc mirat cum lutul se moaie
Ascuns în bulgări de rouă sticloși,
Să apară femeia de ploaie
Cu ochii ei strălucind de frumoși.

Frânge departe-n cearcăn de soare
Mătasea ploii calde de vară,
Desculță-n iarbă pune prinsoare
Cu florile care o înconjoară.