a uitat de sine
ea visează doar nuanțe totul prinde contur
la marginea ochilor în funcție de razele
soarelui de umbre penumbre

femeia-fard își așează culorile pe umeraș

seara
după ce laptele demachiant a șters ziua
în șuvițe de negru femeia-fard își alege
rochia dresurile pantofii apoi se gândește
puțin argintiu o fâșie de alb de jur împrejur
galben și verde da da da
gata

femeia-fard urăște ploaia
femeia-fard nu plânge niciodată
lacrimile o decolorează și mascara îi curge
pe obraji cu piele cu tot

nu ile femeia-fard nu mă iubește
ea nu iubește
se întâlnește cu el
cina
un film /floricele /dragoste
drumul acasă cu taxiul
solutia demachiantă cu vitamina C din măceșe
uitarea