Intrezaresc in tine marea.
Scoici cu margini de dantela sunt visele tale cu mine,
Valuri mute ori tumultoase strabat trupul tau,
Atunci cand iti ingropi chipul in perna si ma zaresti ascunsa
In abisurile privirii tale.
Intrezaresc in tine rasaritul de soare reflectat in nisip, pe plaja
Intrezaresc in tine finitul ascuns privirii…

De ce oare marea?
Pentru ca doar marinarul stie ce-i dorul de ea,
Pentru ca doar cel ce-a mangaiat-o a ramas cu nostalgia atingerii ei,
Pentru ca marea e vesnica,
Pentru ca marea-ti lipseste chiar si-atunci cand este cu tine.

Intrezaresc in tine marea,
Chiar daca azi te mai zaresc doar printr-o scoica.