Pasără cu haină albastră
Tu zbori afară după fereastră
Fără ură și prejudecată
Pe lângă cer și Paradis.
Și nu ai regrete, nici tristețe
Ești ca și visul înecată
În respirația imaculată
În zorii unei dimineți.

Pasăre cu haină albastră
Te ostenești în lumea asta
Pribegia grea te apasă
Ca o povară ce se varsă
Într-o soartă blestemată
Fără casă fără masă
Cu împărăția răsturnată
Într-o inimă de tiran.

Pasăre cu haină albastră
Pădurea este astăzi arsă
Și urșii s-au făcut de pluș
Iarba-i scârbită și doar ceața
Peste ochi se revarsă
Că mâine asfaltul o s-o putrezească
Și o civilizație mincinoasă
O să te fure din viața noastră
Și va fi trist și se va lăsa dor în casă
De viața care te visează-
Pasăre cu haină albastră!