Stăm ca doi oameni obișnuiți
ÃŽntr-un fel apocaliptic
Mulți te cred târfă
Mulți mă cred fraier
Tu ca o Evă
Eu ca un Adam
Dar stăm și ne privim
Cum s-ar privi două stele fără să se atingă
Sau două sticle de bere din frigider
și nu văd lumina de la capătul păharului
și șoaptele care se ascund
în ecouri tardive
care se cer să iasă la balcon
poate că în vreo zi impară din această săptămână
te voi purta ca pe un fulg stingher
ce se topește în palme
până să evadez din amintiri
printre frunzele de căpșuni
din fața casei de la țară
Stăm ca doi oameni obișnuiți
și citim din textul Cărții Vieții
eu pentru Tine
tu pentru cel care va veni...