Eu nu ma plang pe mine de nimic
c-as fi prea dur sau poate prea ironic
Ii plang pe ceia care,
murit-au fiindca asa au vrut mai marii,
Ii plang pe cei ce-n crunta suferinta
Te-au cautat, dar fara de putinta
a te gasi pe tine, numit atotputernic
Credinta mea: esti un nemernic.
Ai vrut mai mult decat poti duce
Si fiul tau chiar a murit pe cruce.
Pe toate ai vrut sa pui pecete
puternic esti, dar moartea te intrece.
Mereu in haine de imparat
p-aici putini cu tine au luptat
dar din cei ce sunt la fel ca tine
cati, Doamne, pot sa te domine?
Cei ce jucaria
in 7 zile cladita
ti-au luat
in care colt de univers te-au aruncat?
si acum pe cine plangi tu doamne,
pe tine sau pe cei pe care
cu o viata aici i-ai blestemat?
Si aceasta oamenilor sa va fie invatatura de minte
De-a va juca cu lucruri peste de putinte
caci un oarecare experiment ce a esuat
il pedepseste dur pe cel ce l-a executat.
Ma intreb la cine de gandesti
acolo unde esti
daca mai esti.