Pornirea-mi bahică menită-i de-un final
Căci voi sfârși hidos ca orișice bețiv
Femeile demult nu mă primesc sub tiv
Și dureros mă-ncearcă des un nerv spinal.

Nu beau exagerat de mult, cantitativ
Dar zilnic 'cerc cu degetul ocean renal
Ficatul nu mai varsă versuri pe canal...
De-ar ști, când unii mă privesc admirativ.

Să cred că organismul tot mai funcționează
Ar fi o groaznică minciună.
Gândirea-mi doar îmi în toată vremea trează
Sub soare ori în clar de lună.
Și nimeni încă spre a-mi spune nu cutează:
Uitând de timpul ce se-adună.