toamnă...
am întârziat să mă grăbesc
iar penița repede trecătoare
și-a lăsat cerneala
într-o amprentă
pe identitatea anotimpurilor

nu mă compara cu vântul
când agață la rever
siguranța timpului rămas
și cerceii roșii
din cireșe
în șoaptele de la ureche

întinde mâna și prinde-te-n dans
cu frunza alămită
orchestra stă să cânte
poeme și balade
ce au căzut ușor
în foile de carte
rămase ca și tine
un dans al toamnei

cu... vântul ce merge mai departe.