exercițiu liric

I
stropi de ploaie rece peste față
am plecat subit fără umbrelă
orașul s-a oprit la mantinelă
așteptând să treacă o paiață

vulturi de ninsoare-mi dau târcoale
lumea parcă nici nu s-a născut
bântuite de un spleen acut,
străzile o iau încet la vale;

orice părere pusă la index
zadarnic trece cu sublim efort
dinspre sacrificiu spre confort
evazivă ca o dura lex.


II
stropi de ploaie rece peste față
am plecat subit fără umbrelă
istoria se vinde pe-o franzelă
că și morții i se face greață

vulturi de ninsoare-mi dau târcoale
lumea parcă nici nu s-a născut
iar eu plătesc de-acuma un tribut
în gânduri care vor să se răscoale

orice părere pusă la index
zadarnic trece cu sublim efort
prin sufletele noastre ca un mort
coborând din creștet înspre plex



III
orașul s-a oprit la mantinelă
așteptând să treacă o paiață
porturile nordice îngheață
matrozii buluciți pe caravelă

bântuite de un spleen acut,
străzile o iau încet la vale;
saltimbancul de la carnaval e
când se sting luminile limbut

dinspre sacrificiu spre confort
evazivă ca o dura lex
o himeră bântuie prin dex
dar nu va ancora în nici un port!