Te-am cioplit dintr-un gând,
la o margine de zi,
cu suflet fâlfâind printre-ntrebări,
și cu trupul ușor ca de pasăre.

Cu formă aerodinamică,
să-ți înalți zilele, deasupra-mi.
Cu aripile tale, adieri să-mprăștii
prin clipele mele.

În linie dreaptă să-ți iei avânt,
ca un fluture în imensa-i migrare.
Din pajiștea cerului, cu încordări ca de arc,
să-ți risipești peste mine, înrourarea.

Cu cântec de dor umple-mi auzul,
și lasă-te purtat în soarele din răsărit,
cu o săgeată-mplântă-mi paradisul,
născut din gândul meu, reîncarnat din dor.


7 noiembrie 2010