ceea ce nu am putut accepta a fost omul lipsit de iubire
brăzdate de fulgerele din amurg ale imperiilor învinse
zilele-mi sunt pestrițe ca laleaua pestriță
și de aceea le-am decretat monument al naturii
construit numai din petale de floare de șah
locuiesc pe o stradă pavată cu toate generațiile de la adam
purtând povara eliberării finale din templul zidit în jurul meu
de zeul la care nu se mai închină nimeni
în numele unei patrii în care i-am îngropat după datină pe toți ai mei
mi-am ipotecat trecutul prezentul și viitorul în drum spre țara făgăduinței
unde nu voi păși niciodată
am stat și m-am întrebat îndelung: cum pot fi iertați
acei care au ucis dragostea prin supunerea ființei îndrăgostite
celor mai cumplite și mai oribile umilințe?
mai pot fi aduși sub același acoperământ al maicii domnului
cei care ți-au luat tot ce aveai mai bun partea ta nemuritoare
cu mult mai frumoasă și pe care n-o știai decât din intuiție
ca asumare a unui crez transcendent fără să ai totuși vocația sfințeniei?
desfășurarea elocinței ca un fir de argint neînfășurat într-un ghem
înconjurând firea umană pe la polii de gheață ai sentimentelor reci
nu stă în virtutea sirenelor care în loc de hrană înghit toată momeala
numai memoria ghețurilor păstrează fascinația începuturilor
la care nu există răspunsuri ci doar presupuneri
am învățat gramatica limbii mele de la cei mai iluștri savanți
care n-au stat niciodată pe un tron de aur așa cum li s-ar fi cuvenit
și ei mi-au lăsat cu limbă de moarte să împrăștii în stânga și-n dreapta
ca pe niște grâuri cu nestemate în holdele de neghină ale lumii
vocalele și consoanele limbii române
pe toate drumurile pe care ți se strepezesc dinții pe toate drumurile fără întoarcere
mi-am ales buzduganul ursului din povestea lui dănilă prepeleac
și cu el am trezit câteva continente la viață făcându-le pe altele să dispară
în tabu-uri ca masturbarea fetelor de 12-13 ani din ultimul roman neterminat
al lui val andreescu din moment ce nu mai sperie pe nimeni
port cu mine frumusețea stranie condamnabilă și necondamnabilă a tabu-urilor
sfărâmate de responsabilitatea cuvântului din epoci matriarhale:
femeile care nu puteau să nască preferau să orbească sub soarele orb
al neputinței ca homer despre care s-a speculat deseori că ar fi fost femeie
din prea multă iubire și frumusețe cine are ochi să orbească și să fie homer
cine are inimă să se uite pe sine și s-o dăruiască femeilor neiubite
de cei care au distrus o utopie perfectă mutând orașul din vis în realitate
și realitatea în sicriu cu tot cu 300 de patriarhi din tată-n fiu
a căror melancolie campează în tabăra de iarnă a unui vis înghețat
nicicând devenit realitate și așa este cel mai bine
am acuzat întotdeauna eliberarea condiționată însă n-am învinuit pe nimeni
la interferența zeilor cu lumea oamenilor negri ca lignitul din minele neexplorate
și-n care în loc de întunericul cel mai de jos
am descoperit aurul cel mai de preț într-o prelungire nefirească
a furtulului vasului cu vin de la masa zeilor
de mineri comuniști angajați într-o o beție cruntă
din tată-n fiu uitând în politici subterane
cine e tatăl și cine este fiul
mi-am folosit puterea ursului din basmele copilăriei
pentru a învinge forțele mizerabile ale lumii puterile politice polițienești
militare și financiare coalizate din tată-n fiu împotriva poeziei
votând recesiunea poetică până la sfârșitul neamurilor
cândva am iubit o fată îndrăgostită de propriul ei frate și pe care tatăl ei o violase
după ce tatăl a ieșit din pușcărie
legea a considerat că o violase și pe mama copiilor săi
cu toții au dispărut într-un accident aviatic aterizând forțat într-o mare
mai aveau puțin până la o insulă
dar când s-au apropiat insula s-a scufundat în mare inexplicabil
am studiat îndelung lipsa de luciditate a fotbaliștilor după repurtarea unei victorii
de multe ori își uitau și numele și tot ceea ce fusese exersat ani în șir
după antrenamente imposibile se pierdea văzând cu ochii
în clipe infecte sfâșiate de propria lor ingratitudine
uituci, nu înțelegeau că satyri nou-născuți din iarba fără flori
le pregătiseră morminte ambivalente drept pedeapsă pentru puterea
nefolosită a trupului ajuns în nirvana
lenevind prea mult în omul-animal omul-țap omul-ciumă
în așteptarea validării probei video
nu se știe dacă mingea a trecut sau n-a trecut de linia porții