Cum te luptai cu acest loc să ți-l supui, acoperind
cu migală fiecare centimetru pătrat pentru fiecare
milimetru crescut în înălțime. Drumul la tutungerie,
deși din ce în ce mai scurt, era departe de a fi fost
cucerit. L-au spart de mai multe ori ca să lărgească
strada și au turnat asfalt proaspăt. Perspectivele
s-au modificat iar tu te-ai adaptat la ele. Într-o zi
nu s-a mai tipărit Arici Pogonici, nici Tehnium, nici
Luminița. Iar tutungeria a dispărut odată cu parcul
din spatele ei. Parcul unde ai tuns pletele lui Samson
prima dată și ai plâns că era prea scurt. Mama nu
îți mai aruncă trei lei de la balcon să cumperi cafea
proaspăt măcinată. Șunca nu este numai de Praga,
s-a diversificat. Globalizat. Traversezi străzile pe
același traseu până la locul unde era tutungeria
și îți ia din ce în ce mai mult. Nu mai respiri moloz
roșu. Nu îl mai cari în buzunare și în sânge. Lui
Samson i s-a rărit părul. Acum te lupți să micșorezi
distanțele. Ce greu dezlipești nepotul de calculator
să îl trimiți cu un teanc de bancnote să cumpere pâine
și lapte. Uiți unde sunt magazinele cele noi. Pentru
un gram de calciu din oase pierzi un byte de amintiri.