Mi-am legat neputința de picioare,
Și mâinile mi le-am încătușat
Cu ne-voința de-a trăi -
Durerea în care mă arunc e-atât de mare !
Picături,
Valuri,
Furtuni,
S-au adunat
În mine, de când mă știu a fi...

Suflet de plumb,
Topite visări,
Destinații de fum
Fără cărări.

Am trăit împotrivindu-mă morții.
Credeam,
Am vrut să reușesc
Să mă schimb !

Eu ? Marioneta sorții !
Pentru că nu exist, nu pot să trăiesc !