Luminile din ochii mei se sting
ca doi aștri ce-au căzut într-o noapte pe pământ.
S-au oprit acolo unde dragostea se preface-n lumină.
El a privit-o pentru ultima oară,
iar pe obraz râdea cea dintâi lacrimă amară,
ce s-a prefăcut în mărgăritar de cristal.
Ea adormea râzând,
iar mâini strivea mărgăritarul.