mi-e iarnă
și frigul ăsta ne frânge mâinile Ania
nu mai căuta pământul
gheața îți schimbă ochii
în cenușiu

te-am văzut
aveai flori înghețate în palme
"habar nu ai cum miroase gerul
a tămâie"
nu te-am crezut Ania
nu
te-am
crezut

din trupul tău a rămas
o urmă nedeslușită în zăpadă
ceva cu aripile strâmbe

toți oamenii sunt diferiți, Ania.