iarna nu e decât
o adunătură de idei
și eu nicicând n-am fost
mai fericită /

lumea n-a depășit faza
taxiurilor în care se-ntâmplă
povești offline destul de drăguțe/

și sa fim serioși
ce poate fi mai mișto de-atât

poate

a treia oară când îți spun pe
nume / atunci toate sunetele mele
încep cu a și nu se termină cu nimic

ori

când nihilismul nostru matinal dispare
și
știu c-am mai spus-o de multe ori/ mă bucur că
n-am crezut vreodată în cafea/ nici măcar în granule
ci doar în
șireturile dezlegate atunci
când te-ai împiedicat prima oară de versul meu alb

sau, mă rog

de mine și de alte tablouri personificate.