un crâmpei - tablou, o scenă-n care
odaia, pentru copiii de la țară,
era un templu unde se intra puțin,
duminica, de zile mari, de sărbători

cheia ușii odăii avea locul ei,
ales, știut numai de mama
doar voia ei îngăduia intrarea
mult-așteptata binecuvântare

hăinuțe noi, papuci curați,
dulciuri, bibelouri, fotografii
ne minunam de fiecare lucrușor
punându-i mamei neînsemnate întrebări

puterii noastre de-a-înțelege
dădea mereu răspunsuri simple
și-apoi... zâmbea spre noi
cu fața-i răscolită de-amintiri

oglinda mobilei o colindam pe rând
făceam apoi, privindu-ne pieziș,
pe rând, cărare-n păr mai într-o parte
cu-același pieptene... fără trei dinți