tac stelele
între văzduh
și morminte

tac munții
între vulcane
și nori

focul și apa
sunt
două fețe
ale aceluiași trup

serbăm
ultima explozie
ropotul ni se înalță din ochi —
stoluri
de șoimi
chemate de dezrobire

primele cercuri
se trasează
în micile mlaștini
anunțând sosirea
potopului așteptat

ne ridicăm frunțile
pătate de sete
și de pământ

ne pregătim
dezgolirea

nările
aplecate pe marginile drumului
s-au plictisit
de mireasma fărâmăturilor
și a lunii

iar gurile închise
nu-și mai încap
strigătul

numaidecât
pântecul își va începe
contracțiile

iar cerul
își va scoate
sânii —
plini de lapte
și de înec…