Ea știe!


Trec în drumurile mele
Pe lângă un trist felinar
Nu știu de ce e trist
O fi oare
Pentru ca aproape ca într-o îmbrățișare
Sta de el rezemat un om
Ce i-a împrumutat culoarea
E ziua afara
Si ochii-i sunt stinși
Simt însă cum vibrează in el o
tensiune
Ceva sub pământu-i se mișcă
Freamătă umbra
Ar vrea sa-mi zâmbească
Ma cuprinde o mila pufoasa
Pentru omul înțepenit în felinare
Neputință
Trec mai departe
Si las în urma parfumuri amare
E tot ce pot face